Spitalul

*se uita la el nedumerita. inca obosita*
- Uhm...Buna... Mersi pentru flori.
*se uita in jos apoi la el*
- Scuze ca te intreb...dar cine esti? Mi-am pierdut memoria...nici eu nu imi amintesc cum...si de aceea nu te mai recunosc.

-Ce? *se uita uimit spre ea clatinand usor din cap*
*bufneste usor*
-Hmm...cred ca sunt iubitul tau,sau eram.Sincer nici eu nu stiu.*rade usor*

off: toate personajele tale au probleme cu memoria:))

*se uita la el si mai nedumerita*
- Iubitul meu? Si... *se opri putin* Chris atunci ce e? Am doi iubiti?
*se uita in jos*
- Scuze dar sunt total in ceata...
*ofta usor. avand inca privirea in jos*

off: da...normal )

*isi da ochii peste cap*
-Inseamna ca ai vorbit cu pispirelul ala inaintea mea.
-Pai el e viitorul tau sot,iubitul tau.Nici eu nu stiu.*se intoarce uitandu-se spre usa*
-Mai bine nu iti mai zic nimic...nu vreau sa te bag mai rau in ceata.*se intoarce spre ea*

*se uita la el*
- Ba nu...vreau sa stiu. Doar ca nu prea inteleg. Eu cu cine eram...adica cu care dintre voi petreceam mai mult timp?
*se uita in ochii lui. asteptandu-i raspunsul*

-Pai erai cu mine,el a aparut acum cateva zile.Te obliga parintii tai sa te casatoresti cu el.*se stramba usor*
-Noi ne-am certat,cand a aparut el.Am avut o criza de gelozie*rade* pentru prima oara.Si de atunci nu am mai stiut nimic de tine.
-Ah..apropo.Eu sunt Adam.*chicoteste* E ciudat sa iti zic din nou cum ma cheama.

*se uita razand*
- Pentru tine e, dar pentru mine nu prea. Incantata din nou de cunostinta.
*zambi larg*
- Deci...inseamna ca tu esti iubitul meu... De fapt...am doi iubiti incantatori.
*se uita in jos*
- Deci cu Chris sunt obligata sa ma marit...nu o fac de buna voie... inteleg acum...
*deveni trista*

-Nu stiu.Asta era la inceput*se uita in jos*acum poate vrei sa te casatoresti cu el.
*ridica privirea incercand sa zambeasca*
-Tipul ala hmm...Chris?! ti-a zis ceva de mine?
-Ii e cam frica de concurenta*chicoteste*

*ramase ganditoare. incercand sa-si aminteasca*
- Din cate imi aduc aminte, mi-a spus ca am iubit. Dupa mi-a spus ca el e iubitul meu...si atat.
*dadu din umeri*
- Nu mi-a precizat deloc de tine.
*se uita in jos. oftand*

-Ma asteptam la asta.
-Daca vrei..te las sa te odihnesti*se uita spre ea*
-Oricum...nici macar nu ma cunosti.*isi muta rapid privirea*

*isi ridica privirea uitandu-se la el*
- Si ma lasi aici singura? Mda... Ok...
*se uita trista in alta parte*
- Poate ca ai treaba...

-Bine.*chicoteste* nu te las singura.
-Oricum ramaneam aici...am amanat orice alta treaba*zambeste*
-Te superi daca..*nu mai spune nimic si se apropie incet de ea.o prinde delicat de barbie,o saruta scurt pe buze si se retrage *
-Scuze..*ii evita privirea* chiar imi era dor de asta.


off: ce am facut=)) doamne:-< unde e adam al meu sarcastic si nesimtit:-<

*zambi larg*
- Atunci de ce nu mai faci asta inca o data?

off: e plecat la Honolulu B-)

*ridica privirea zambind*
-Nu trebuie sa spui de doua ori.
*se apropie usor de ea,isi trece usor buzele peste ale ei in timp ce se juca cu limba pe conturul buzelor ei.ii absoarbe buzele apasandu-se usor pe cea de jos,apoi o saruta pasional infigandu-se gentil mainile in parul ei*


off: b-)

*ii raspunse la sarut. dar brusc in minte ii aparura franturi din amintirile ei. il opri si il indeparta de ea. inchizand ochii. capul incepand sa o doara tare*
- Ma doare... Fa-le sa se opreasca! Te rog...
*isi tranti capul pe perna. strangand din ochii. amintirile ei aparand din nou. se gemuii in pat. incercand sa se calmeze*

-Sophia?! *se uita ingrijorat spre ea,luand-o de mana*
-Ma intorc imediat,linistestete,te rog*o saruta scurt pe frunte*
*iese grabit din salon,cauta un doctor si se intoarce cu el la Sophia asteptand sa o consulte*


off: brb, varamea:-l

*doctorul o consulta si ii dadu un calmant puternic ca sa se linisteasca. se linisti. si se intinse pe pat. inchizand ochii. si incerca sa isi revada amintirile*

off: oke;]

*asteapta sa iasa doctoru si se aseaza la loc langa ea*
-Te simti mai bine?
-Sper ca nu a fost din vina mea*ofteaza,uitandu-se in gol*

*deschise ochii si se uita la el. incercand sa-i zambeasca*
- Nu esti tu de vina... Mi-au aparut niste franturi din amintirile mele, cred... si mi-am amintit si de tine... dar totul e amestecat...si... si... si ma doare capul...
*ofta*

*zambeste usor*
-Atunci ma bucur ca ti-ai amintit de mine.*ii pune mana delicat pe fata,mangaindu-i absent obrazul*
-Cer prea mult daca te intreb ce ti-ai amintit?

*se uita la el*
- Uhm...pai...
*se opri*
- Mi-am amintit ca eram intr-o masina cu tine...doar ca eu ma simteam cam rau... Dupa, mi-am amintit ca eram undeva sus cu tine... si tu te uitai in jos. Pe urma, ca eram suparata si plangeam...dar tu ma tineai in brate si dormeai...
*dadu din umeri*
- Atat.

-Ah.. ceva mai dragut nu puteai sa iti amintesti.*rade usor*
-Dar totusi..ma bucur ca iti amintesti de mine.*zambeste*
-Vrei sa te las sa dormi?*se uita la ea*

*se uita la el*
- Nu...nu mi-e somn.
*ofta*
- Dar, daca vrei sa pleci... poti sa pleci.
*se uita trista in jos*
- Nu te oblig sa stai cu mine...

-Nu vreau sa plec.*ii ia mana intr-ale lui*
-Vreau doar sa te simti bine.*ii zambeste cald*
*o ia usor in brate*

*ii zambi*
- Acum ma simt mai bine.
*inchise ochii pentru cateva minute*
- Ma intreb cum de am reusit sa-mi pierd memoria...
*deschise ochii si se uita in ochii lui*
- Crezi ca tu ai putea afla?